Cât am așteptat ceva ca HAC!BD

când eram mic mă fascina cum louie aștepta cu sufletu la gură să îi sosească benzile desenate cu câinele justițiar. benzile desenate mi s-au părut întotdeuana super, mai ales că pentru mine erau un mister. până pe la 13-14 ani nu am pus mâna pe vreuna.

deasta când prietenul meu rădel mi-a arătat colecția lui de benzi desenate cu mickey mouse, tom și jerry și donald duck am devorato în câteva zile. și pe urmă am citito din nou pe toată. și din nou și din nou.

am început sămi cumpăr the amazing spiderman sau the spectacular spiderman nu mai știu ce găseam acum vreo 5-6 ani pe la chioșcuri și în fiecare vineri îmi luam revista deși pe atunci 5,4 lei mi se păreau o avere. și bunicii mele la fel.

mă rog am intrat la liceu și m-am lăsat de benzi desenate. până întro zi când întra doișpea AM DESCOPERIT REVISTA HARAP ALB CONTINUĂ!!!!!!!!

așteptam de multă vreme să apară ceva de genul ăsta deși când am descoperito eu revista era la numărul zece deci funcționa de mai bine de un an.

am mers la benzinărie și mi-am luat numărul zece. am fost impresionat de cât de frumoase erau desenele și cât de superepice erau bătăliile, mă refer aici la bătălia dintre armata lui ordiseus și monștrii lui ziraxes, din serialul Originea Împăratului Roșu, episodul 5 în HAC #10. în seara aia mi-am cumpărat și numărul 9 care încă mai era spre bucuria mea la benzinărie.

dar cel mai mult m-a atras ideea de bază a benzii desenate. după cum am mai zis, Povestea lui Harap Alb este basmul meu preferat. ei bine, după cum îi zice și numele, „Harap Alb continuă…”, revista creează un univers pre-evenimentele din harap alb, evenimentele din harap alb și post-evenimentele din harap alb. cel puțin așa mi-am dat seama din cele 4 numere pe care le-am citit. 3 dintre ele cumpărate, 9, 10, 11 și numărul 3 primit prin Free Comic Book Day. ama tot zis că îmi iau și celelalte numere și sigur o voi face, dar de fiecare dată rămân fără bani.

banda dezvoltă fiecare personaj și povestește pe mai multe fire narative, redenumind personajele din basmul original și atribuindu-le nume de origine tracică, făcând un spațiu adecvat și conflicte noi, integrând și personaje din mitologia românească, precum solomonarii sau baba cloanța.

revista își zice „singura revistă profesionistă de benzi desenate din românia”. nu știu dacă sunt singurii, dar profesionistă sigur e. calitatea desenelor, culorile super șmechere băgate din numărul 11, „Ca frații”, povestea creată de băieții ăștia super tari care te ține cu sufletul la gură și te face să te gândești cu greu că abia peste 2 luni apare numărul nou, lucru de înțeles totuși căci sînt sigur că e de muncă o grămadă pentru a realiza așa e treabă excepțională.

nu văd de ce HAC!BD nu ar putea concura orice bandă desenată din state, unde chiar se poate zică că există o cultură a bd-urilor, pe când la noi, cel puțin în prezent, banda desenată nu e o artă destul de exploatată atât de artist cât și de public.

începând cu numărul 11, cititorii benzii pot descoperi povestea Inimii Ghețurilor, care îl are în prim-plan pe Miron (Gerilă din basmul original), abia aștept să văd ce se mai întâmplă cu el în călătoria sa către ghețuri.

De asemenea, revista are în fiecare număr un fir epic principal, avândui Ștefan(Harap Alb), Mara(fata împăratului roșu), prietenii lui Ștefan, frații săi, Ziraxes(împăratul roșu), Vedra(un personaj nou, soția fratelui cel mare al lui Harap Alb) în centrul acțiunii.

Revista conține și un foileton, Fluviul Șoaptelor, scris foarte bine de Marian Coman.

Vă recomand cu entuziasm revista HAC!BD pentru cei pasionați de povești, mituri, legende, acțiune, românism și desene super șmechere!

cadrele sunt împrumutate de la ei de pe facebook, nu cred că se supără.