Posted by Sâmbătă am fost întrebat, telefonic, dacă pot confirma prezența la workshop-ul ținut de echipa PhIT. Într-adevăr am aplicat pentru întâlnirea respectivă acum câteva zile, însă dacă nu mă sunau uitam sigur. Puțin pierdut în spațiu-timp, dar sigur pe mine, am confirmat și mi-am pus un memento pe telefon (ca să fiu sigur că nu uit iar).
Abia când am verificat încă o dată evenimentul pe Facebook am văzut ce structură organizată se ocupă de respectivul workshop. Nimeni nu era degeaba. Fiecare era (și încă e) responsabil cu ceva anume. În fine, m-am culcat devreme ca să pot să ajung cât de cât treaz la întâlnire. Tot aș mai fi dormit, chiar dacă era deja ora prânzului, însă am primit un al doilea apel. Când am văzut că nu e de la aceeași persoană de ieri mi-am dat seama că treaba e serioasă. Am răspuns, mai mult adormit decât treaz, și am rerereconfirmat participarea. În 10 minute am ajuns la centrul unde se ținea evenimentul și m-am făcut comod. Au început puțin mai târziu din cauza mea. Sper că m-au iertat între timp.
După ce m-am făcut comod și am făcut stânga-dreapta cu privirea am observat că e primul workshop la care particip unde numărul de participanți nu e nici prea mare, nici prea mic. E exact cât trebuie. În celălalt capăt al sălii, o doamnă Carmen, plină de energie, ne arăta cum trebuie să arate un CV bun și ce pași trebuie să urmăm înainte de a ne întâlni cu angajatorul.
Un lucru pe care l-am considerat destul de interesant încât să îl notez este topul celor mai întâlnite întrebări puse la un interviu de către angajator:
- De ce vrei să lucrezi la noi?
- De ce te-am angaja?
- Care sunt slăbiciunile tale?
- De ce vrei să-ți schimbi job-ul?
- Povestește-mi despre tine.
- Care sunt punctele tale forte?
Ni s-au oferit și exemple de răspunsuri potrivite pentru fiecare întrebare, dar probabil vom discuta despre ele cu altă ocazie. Deși din cauza duratei mă așteptam ca persoanele prezente la eveniment să se plictisească și să își piardă atenția și răbdarea, interactivitatea și comunicarea creștea pe oră ce trecea. Astfel, în cea de-a patra oră toată lumea avea ceva relevant de spus, iar workshop-ul devenea din ce în ce mai productiv și mai educativ.
Sunt fericit să știu că în Ploiești există astfel de workshop-uri și de persoane care își doresc să facă o schimbare, cât de mică. Nu am înțeles prea bine care va fi subiectul următorului eveniment, dar e foarte posibil să fiu prezent în sală. Apropo de evenimente, știai că bloggerii prahoveni s-au întâlnit și luna asta?